Ne-am trezit pe la 6.30 si am plecat spre depoul CFF. Nu era prea frig, dar era inorat si ne asteptam sa ninga sus, in munte. Am ajuns la depou si prin bezna diminetii Adi a scos tacticos drezina.
Frig inauntru pana se incalzeste motorul, dar e mai bine decat cu motorul nout in care e foarte mult zgomot. Am plecat sa ne facem treaba pe linia mocanitei, pe CFF Viseu de Sus si incalzim atmosfera cu niste bancuri pana la Valea Scradei. Cine scoate harta? E prea frig si oricum o stim pe dinafara; poate dupa Novat. In locurile stabilite am oprit si am fotografiat, iar vantul si frigul treceau prin haine cu fiecare minut.
Mai sus de Faina, la un momnet dat a inceput sa si ninga incet, cu fulgi mici, dar nu ne-am oprit pentru ca mai aveam de lucru si parca incepea sa ne fie si foame. Am continuat pana la Lostun si parca in vale era tot mai frig. Primul tren de productie urcase deja spre Gura Stevioarei si lasase vagoane goale si aici. Tapinarii erau deja la al doilea vagon si dupa ce am cantarit situatia ne-am oprit sa recapitulam ce facusem deja. Gata, am terminat. Avem tot? Verificam sa nu cumva sa ne intoarcem si sa fi uitat ceva. Da, avem.
La intoarcere ne-am oprit in Faina pentru ca de jos venea cel de-al doilea tren si se apropia de Suligu. Trebuia sa-l asteptam in Faina si asa ca ne-am gandit sa mancam. Gazdele din Viseu ne pregatisera un pachet cu merinde ca de drum lung in munti iarna si am intrat sa mancam.
Nu va puteti imagina cat de frumos trosneau lemnele in soba din bucatarie si cat de primitoare era caldura de acolo. O cabana forestiera in care era curat si vesela, din portelan, e tinuta in dulap mai mult pentru musafiri. Ca noi. Va garantez ca nu ati mancat slanina mai buna si nici ceapa cu sare nu ati mancat cu asa pofta. Am incalzit painea pe plita si restul a fost o pomana a porcului venita putin cam devreme…
Iarna in muntii Maramuresului? Pana la urma ziua de munca a fost una dintre cele mai frumoase excursii cu cei care ne sunt acum prieteni.